Eduard Martin explică de ce cresc taxele în 2026 și cum arată, în realitate, curățenia din Constanța
Declarații exclusive în Podcast pe Pâine . Creșterea taxelor locale pentru anul 2026 a intrat în centrul dezbaterii publice după ce în spațiul politic a apărut procentul de +75%, vehiculat inclusiv de Ilie Bolojean. Invitat în cea mai nouă ediție din Podcast pe Pâine, Eduard Martin a clarificat ferm sursa acestor majorări și a demontat speculațiile privind rolul companiei Polaris în stabilirea taxelor.
„Polaris nu crește taxe. Guvernul o face.”
Martin afirmă că procentul de 75% nu a fost stabilit la nivel local, ci reprezintă un plafon transmis de Guvern către autoritățile locale. „Nu știu exact cu cât vor crește taxele în 2026. Odată spune Bolojean că o să crească cu 75%. Bănuiesc că asta e maximul impus de Guvern. Polaris nu crește taxe în Constanța. Polaris ajustează tarifele doar conform legii, cu inflația.”
El subliniază că majorările afectează toate serviciile publice din România – de la apă și energie până la taxele locale – iar operatorii nu au putere de decizie asupra impozitelor municipale.
Este Constanța un oraș curat? „În contextul dat, da.”
O altă temă centrală a discuției a fost starea de curățenie a orașului. Martin afirmă că, raportat la dimensiunea orașului și la volumul uriaș de turiști din sezon, nivelul de curățenie este „adecvat contextului”. Problema, spune el, nu ține doar de Serviciul Public sau de Polaris, ci și de comportamentul cetățenilor.
„Suntem un oraș mare. Orice oraș mare are probleme de curățenie. Vara, fluxul de turiști e uriaș și vin oameni cu niveluri diferite de educație. Nu suntem un sat cu 3.000 de locuitori unde dacă arunci o hârtiuță, vine vecinul și te ceartă.”
Ștefan cel Mare — zona critică
Martin a dat exemple concrete despre zonele cel mai greu de întreținut:
„Pe Ștefan cel Mare se aruncă zilnic vreo 500 de gume de mestecat, poate chiar 1.000. Sunt lipite de bănci, călcate în picioare. Se varsă sucuri, se pătează tot. Oamenii nici măcar nu se mai feresc să arunce guma pe jos.”
Curățarea acestor zone necesită intervenții manuale, migăloase, făcute de muncitori asiatici: „Îi vedeți cu spatula aia — e o muncă groaznic de grea. Guma nu se ia ușor.”
Problema „cotrobăitului” în gunoaie
Un alt factor important care degradează imaginea orașului este acțiunea persoanelor care caută materiale reciclabile în containere.
„Când caută peturi, trag pungile afară și le lasă pe jos. Vin câinii, împrăștie tot. Arată ca în Mad Max. E extrem de poluant și creează haos.”
Martin susține că soluția este aplicarea de sancțiuni: „Trebuie amendați cei care cotrobăie, altfel fenomenul se amplifică.”
De ce apar aceste probleme?
Eduard Martin insistă că nu este vorba despre un eșec sistemic, ci despre zone izolate, care generează însă imaginea generală de murdărie: „Nu se întâmplă peste tot. Dar anumite locuri creează senzația că avem un oraș murdar.”
Concluzie: taxele cresc, dar nu de la Polaris. Iar curățenia ține de toți.
Intervenția lui Eduard Martin în Podcast pe Pâine scoate la suprafață două realități:
– taxele cresc din decizia Guvernului, nu a operatorilor locali;
– curățenia orașului este imposibil de menținut fără implicarea cetățenilor.
Urmăriți episodul complet din Podcast pe Pâine
Toate declarațiile lui Eduard Martin, detaliile despre taxele pe 2026, explicațiile despre curățenie și discuțiile despre administrație și responsabilitate civică pot fi urmărite în ediția nou lansată.
Episodul este disponibil acum pe YouTube.
