Managerul SCJU Constanța sare la gâtul șefului DSU. Un nou scandal mocnește în sistemul sanitar românesc, iar epicentrul este la Constanța, unde conducerea Spitalului Clinic Județean de Urgență (SCJU) a declanșat o criză publică de proporții prin declarații ce au stârnit indignarea Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU), a Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) și a unei părți importante din opinia publică.

Raluca Ștefan Vericeanu, managerul SCJU Constanța, a justificat în mod public schimbarea din funcție a medicului Rodica Tudoran, șefa Unității de Primiri Urgențe (UPU), prin faptul că „era nevoie de un bărbat” pentru a conduce această structură vitală, mai ales în contextul operaționalizării heliportului spitalului. Declarația, apărută într-un interviu publicat de cugetliber.ro, a provocat reacții în lanț. Tonul asumat, justificările livrate cu o superficialitate periculoasă și încăpățânarea cu care Vericeanu și-a apărat punctul de vedere au aprins spiritele în rândul personalului medical, al societății civile și al autorităților centrale.

Sexismul transformat în strategie managerială

Afirmația-cheie care a detonat scandalul a fost următoarea: „Era nevoie de un bărbat la conducerea UPU, mai ales că heliportul presupune o serie de responsabilități care nu pot fi asumate de oricine”. Declarația a fost însoțită de insinuări legate de „nevoia unei mâini de bărbat” și de justificări personale ce par desprinse mai degrabă dintr-un monolog informal decât dintr-un interviu oferit de un manager de spital public.

Raluca Ștefan Vericeanu a sugerat că fosta șefă de secție ar fi motivată în principal de motive financiare: „De ce ține atât de mult de această șefie? Știți ce mi-a răspuns? Că are rate de plătit”. Astfel, profesionalismul și cariera unui medic cu experiență au fost reduse la o datorie personală, într-o abordare care ridică serioase semne de întrebare cu privire la cultura organizațională promovată de actualul management al SCJU Constanța.

DSU reacționează dur: „O insultă la adresa femeilor din sistemul medical”

Departamentul pentru Situații de Urgență, coordonat de dr. Raed Arafat, a reacționat prompt și fără echivoc. Printr-un comunicat oficial postat pe rețelele sociale, DSU a calificat declarațiile Ralucăi Vericeanu drept discriminatorii, ofensatoare și total incompatibile cu valorile unei societăți moderne.

„A sugera că un medic femeie nu poate face față responsabilităților unei funcții de conducere doar pentru că este femeie încalcă flagrant principiile egalității de șanse și promovează stereotipuri inacceptabile”, se arată în comunicat.

Departamentul atrage atenția că la nivel național există numeroase Unități de Primiri Urgențe conduse exemplar de medici femei, inclusiv în centre universitare precum Iași, Cluj sau Timișoara, și subliniază că profesionalismul, experiența și competența ar trebui să fie singurele criterii în baza cărora se iau decizii de conducere în structurile medicale.

Sesizare la CNCD: „O speță gravă, tratată cu prioritate”

Reacția DSU nu s-a oprit la nivelul comunicării publice. Într-un gest rar, dar ferm, instituția a anunțat că va sesiza Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării. Președintele CNCD, Csaba Asztalos, a confirmat într-o intervenție la Digi24 că va trata această speță „cu maximă urgență”.

„Nu trebuie să fii expert în drepturile omului ca să realizezi gravitatea acestor afirmații. Vom cita părțile implicate și vom soluționa acest caz în regim prioritar”, a spus Asztalos.

Speța deschide discuții esențiale despre modul în care sunt tratate femeile în funcții de conducere în spitalele din România și despre cât de adânc înrădăcinate sunt stereotipurile de gen în structurile administrative ale sistemului sanitar.

Escaladarea conflictului: Vericeanu atacă DSU și îl sfidează pe Raed Arafat

În loc să își asume greșeala, managerul SCJU a ales o poziție de atac. Într-o serie de declarații publice, Raluca Vericeanu a acuzat DSU că intervine într-o problemă administrativă care nu îi privește și a sugerat că instituția ar trebui să se preocupe mai degrabă de „modul în care sunt cheltuiți banii în UPU”.

„N-am de ce să vorbesc cu domnul Arafat, nu mă subordonez domnului. Nu mă subordonez Ministerului de Interne”, a declarat Vericeanu, într-o sfidare fără precedent a unei autorități naționale în domeniul urgențelor.

De asemenea, managerul a făcut o afirmație controversată și despre doctorița Tudoran: „Mi-a spus că ține de șefie pentru că are rate de plătit”, o declarație care a fost percepută drept umilitoare și lipsită de etică.

Un gest cu implicații naționale

Deși DSU nu are competențe directe în numirea șefilor UPU, reacția instituției este una justificată și necesară în contextul în care astfel de derapaje publice pot crea precedente periculoase. Femeile din sistemul medical, care alcătuiesc peste 70% din personal, pot fi profund afectate de ideea că pozițiile-cheie le sunt inaccesibile din cauza genului, și nu a competenței.

De altfel, reacțiile nu au întârziat nici din partea comunității medicale. Mai mulți medici au condamnat public afirmațiile managerului constănțean, iar comentariile pe rețelele sociale au reflectat o nemulțumire generală: „Doamna manager nu a înțeles nici acum că nu este la privat. Se simte clar depășită de realitățile unui spital județean”.

Politizarea unei decizii manageriale?

Un element-cheie al acestei povești este și implicarea Consiliului Județean Constanța, instituția care a numit-o pe Vericeanu în funcție. Managerul a declarat că are sprijinul total al președintelui CJ și că acesta „personal se ocupă de spitalul județean pentru că este principalul furnizor de servicii către cetățeni”.

Astfel, criza de la SCJU Constanța riscă să devină și un caz de politizare excesivă a actului medical și a conducerii instituțiilor sanitare. Într-un sistem deja bulversat de lipsa fondurilor, de exodul cadrelor medicale și de crizele succesive de imagine, astfel de intervenții nu fac decât să adâncească ruptura între autorități și profesioniștii din sănătate.

Ce urmează?

Dacă CNCD va decide că afirmațiile Ralucăi Vericeanu sunt discriminatorii, aceasta riscă o amendă contravențională și, mai grav, pierderea încrederii în calitatea sa de conducător al unei instituții publice.

Dincolo de consecințele legale, însă, rămâne problema de fond: un manager de spital public din România a considerat firesc să afirme că o femeie nu poate conduce o structură medicală complexă. Iar când a fost confruntată cu propriile greșeli, a atacat, a minimalizat și a încercat să mute dezbaterea într-un teritoriu fals: cel al autorității și al puterii administrative.

Concluzie

Scandalul de la SCJU Constanța nu este doar despre o declarație neinspirată. Este despre un sistem care încă tolerează discriminarea de gen în poziții de putere. Este despre cum reacționează instituțiile când drepturile sunt încălcate și despre curajul de a sancționa astfel de derapaje. Este, în cele din urmă, un test de maturitate pentru societatea românească — un test în care tăcerea nu mai este o opțiune.